Corpul uman este un sistem extrem de complex: un sistem compus din mai multe subsisteme aflate intr-o permanenta interactiune. Pentru a se hrani si a se reinnoi, organismul se bazeaza pe sistemul sau metabolic. Sistemul metabolic este, la randul sau, compus din mai multe sisteme componente mai mici sau cai. Cele mai multe dintre aceste cai implica activitatea unor enzime. Mercurul interfereaza cu multe dintre aceste cai, inactivand enzimele si “agatandu-se” de elementele nutritive esentiale. Acest lucru face ravagii intrucat, atat creierul, dar si organismul, se bazeaza pe consecventa metabolica pentru o functionare normala. Doar imaginati-va o tara in care furnizarea si distributia de materii prime a fost sabotata: intreaga economie ar putea fi rapid inchisa.
Mercurul reprezinta unul dintre alte metale grele – alaturi de arsenic, cadmiu, plumb, titan si altele – care poate, in mod eficient, sa ne “inchida” sanatatea. Acest lucru se intampla in special prin perturbarea proceselor de transsulfurare ale organismului. Aceste procese de transsulfurare sunt evenimente metabolice in care este implicat elementul sulf, un mineral care este prezent in toate proteinele. Deoarece sulful este omniprezent in proteine, mercurul sepoate lega de acesta oriunde in organism: mercurul are frau liber, cheile regatului.
Mai presus de toate, mercurul are o afinitate puternica pentru tioli — compusi organici care contin sulfhidrili – radicali univalenti continand sulf si hidrogen. Cu toate acestea, tocmai datorita afinitatii mercurului pentru tioli, aceste substante pot fi, de asemenea, folosite pentru a chelata (indeparta) mercurul din sistem. (Ganditi-va la acestea ca la dragarea namolului toxic din albia unui lac). Vom analiza aceasta chelatare pozitiva a mercurului cu tioli putin mai incolo, in acest articol.
Mercurul este foarte puternic atras de urmatorii patru aminoacizi: cisteina, cistina, metionina si taurina. Prin legarea de acestia, mercurul formeaza compusi toxici (mercaptide) si epuizeaza disponibilitatea acestor patru aminoacizi pentru alcatuirea proteinelor, dar si pentru alte functii metabolice esentiale.
Mercurul poate de asemenea interfera cu gruparile de baza din care este compus ADN-ul nostru, cu sistemele de transport ale membranei celulare si chiar cu placenta prin efectele sale de “apucare” a sulfhidrililor. Mercurul perturba absorbtia si distributia multor nutrienti cheie printre care se numara calciul, zincul, seleniul si rubidiul (urme), plus vitamina A si vitamina C. Inhibarea acestor cai poate determina simptome psihice severe, precum si debilitarea raspunsului imun.
Mercurul deterioreaza ADN-ul si printr-un alt mod: precum celulele canceroase, mercurul creeaza aciditate intracelulara prin reducerea oxigenarii celulelor umane. Transportul oxigenului prin membrana celulara se bazeaza pe deplasarea sodiului si calciului in celule. Mercurul, la fel ca si celulele canceroase, perturba acest transport al sodiului si calciului. Aceasta perturbare creste valoarea pH-ului in celule. Acidifierea mediului celular duce la deteriorarea integritatii celulare (imbatranirea prematura) si afecteaza ADN-ul din nucleul celular. Prin urmare, replicarea celulei in sine este perturbata prin deteriorarea si posibila mutatie a genelor.
Mercurul slabeste sistemul imunitar in urmatoarele moduri: prin “agatarea” de seleniu, blocheaza calea selenoenzimei – a glutation peroxidazei (GSH-Px). Glutation peroxidaza este antioxidantul intracelular principal, protejand celulele fata de deteriorarea radicalilor liberi. Astfel de daune cauzate de radicalii liberi pot atat sa degenereze celulele (din nou, imbatranirea prematura) dar si sa conduca la deteriorarea genomului, predispunand sistemul la cancer. Prin privarea organismului de seleniu (un precursor cheie pentru glutation peroxidaza), mercurul actioneaza intr-un mod similar cu HIV 1.
Prin urmare, este foarte important sa luam in considerare faptul ca: actiunile mercurului sunt asemanatoare cu HIV 1 si cu celulele canceroase. Deoarece seleniul este un protector vital impotriva ambelor tipuri de boli, putem discerne clar o sinergie negativa si o compatibilitate activa intre ele si mercur, metalul greu, toxic. In plus, este cunoscut faptul ca mercurul inhiba, de asemenea, celulele CD 8 citotoxice si activarea celulelor Natural Killer, slabind astfel raspunsul imun impotriva cancerului.
Mercurul nu numai ca perturba raspunsul celulelor albe din sange (leucocite), dar afecteaza negativ si celulele rosii (hematiile). Reuseste sa faca acest lucru prin inactivarea enzimei G6PD (glucozo-6-fosfat dehidrogenaza este o enzima eritrocitara cu rol antioxidant), care, la randul sau, determina o reducere a permeabilitatii membranelor eritrocitelor (hematiilor). Deteriorarea membranei poate duce apoi la moartea celulelor. Distrugerea celulelor rosii din sange sau deformarea membranelor lor, evident, interfereaza cu transportul substantelor nutritive esentiale, cheie si oxigen in intregul organism, slabindu-l sever si generand un cerc vicios.
Mai mult, mercurul interfereaza si cu ATP, centrala mitocondriala a celulei: principalul distribuitor de energie.
Pe langa deteriorarea membranelor celulelor rosii, mercurul poate provoca, de asemenea, hipertensiune, ca urmare a interferentei cu aminoacizi cheie, precum taurina, serina, treonina si metionina. Interferenta cu metionina “deranjeaza”, de asemenea, procesele de metilare: perturbarea metilarii poate interfera cu replicarea ADN-ului (si reinnoirea celulara), si poate provoca cresteri ridicate de homocisteina (strans legata de bolile de inima). O metilare puternica sau sub normal prezinta corelatii clare cu boli psihice, in special depresie clinica si diverse tulburari bipolare.
Cum patrunde mercurul in organism?
Exista diferite moduri de acces:
- Pesti din lacuri sau pesti oceanici si fructe de mare
- Vaccinuri
- Pesticide si ierbicide
- Iluminatul cu tuburi fluorescente (contin vapori de mercur)
- Plombe dentare (care emit, de asemenea, vapori)
Cum eliminam mercurul din organism?
In primul rand, oricine are amalgamuri cu mercur ar trebui sa consulte un medic stomatolog cu experienta si cunostinte in eliminarea mercurului. Aceasta este o procedura delicata si necesita o intelegere de specialitate din partea medicului stomatolog. Chiar si dupa ce toate plombele au fost eliminate, acest lucru nu inseamna insa, ca organismul a fost curatat de mercur. Am vazut cum, prin afinitatea sa de legare cu tiolii, mercurul se poate infiltra, sistemic, in intreg organismul. Solutia rezida in chelatarea lucrurilor rele. Exista mai multe moduri de a face acest lucru pe cale orala.
Primul lucru consta in a lua un supliment de detoxifiere care contine agenti chelatori puternici. Trebuie insa sa stiti ca oricine ia un asemenea produs trebuie sa se asigure ca ia, de asemenea, si doze adecvate de multiminerale sau multivitamine.
O a doua modalitate este de a lua zeolit. In natura, zeolitii s-au format prin depunerea cenusii vulcanice in lacuri cu apa sarata. Zeolitii naturali sunt reprezentati prin alumino silicati naturali de calciu, strontiu, sodiu, potasiu, bariu, magneziu si se gasesc in natura mai ales in cavitatile rocilor vulcanice unde s-au format prin contactul lavei cu apa marii. Ei pot fi translucizi, incolori, albi, colorati in nuante deschise, culoare datorata impuritatilor fin dispersate, in special oxizi si hidroxizi de fier si mangan. Au o duritate si densitate mica.
Exista aproximativ 45 de zeoliti naturali ce formeaza la temperaturi joase medii geologice. Din punct de vedere economic, mai importante sunt boabele fine de zeolit, cum ar fi clinoptiolitul format prin alterarea granulelor fine ale depozitelor vulcanice de catre apa subterana. Zeolitii se pot forma de asemenea in sedimentele alcaline ale unor lacuri din desert, in soluri alcaline din desert, sedimente marine si rocile metamorfice la temperaturi joase.
Structura clinoptiolitului seamana cu un fagure de miere. Aceasta structura tip fagure ii permite captarea mercurului si mercaptidelor si eliminarea acestora din corp. Acesta va “prinde” si alte metale grele precum si particule virale, risipindu-le prin urina sau fecale. Clinoptilolitul in sine, atunci cand este prelucrat in mod corespunzator, nu este toxic si este un produs considerat, in general, sigur de catre FDA (Food and Drug Administration).
O a treia modalitate orala de eliminare a mercurului este de a lua o tinctura de coriandru de inalta calitate, impreuna cu cantitati mari de Chlorella.
Un al patrulea mod de a indeparta mercurul si alte metale grele implica terapia prin biorezonanta. Substantele incriminate sunt descompuse la un nivel molecular, permitandu-i organismului sa elimine deseurile intr-o maniera mult mai usoara.
Surse:
http://eclectichealing.com/mercury.html
http://ro.wikipedia.org/wiki/Zeolit
Mercurul - De ce este atat de periculos pentru sanatatea noastra?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu